alimente fara gluten, Iasi, magazin, produse bio

In cadrul intalnirii au luat cuvântul domnul Dragos Nacuta, Purtator de cuvânt la Ministerul Mediului si domnul Andrei Orban, Presedintele Asociatiei ENVIRON. Acestia au dezbatut impreuna cu participantii probleme legate de reciclarea deseurilor provenite din echipamentele electrice, electrocasnice si electronice.

La eveniment au fost prezenti si artisti, care au transformat becuri fluorescente in obiecte de arta, ce au putut fi oferite participantilor. Astfel, acestia au putut sa devina ei insisi promotori ai mesajului Ziua Verde. “Focus: Ecology” reprezinta o initiativa a Centrului Ceh si a Asociatiei Kogayon. Proiectul consta intr-o serie de evenimente pe teme ecologice.

Despre Ziua Verde

Ziua Verde este un program desfasurat sub patronajul Ministerului Mediului pentru informarea, constientizarea si implicarea in privinta reciclarii DEEE (deseuri de echipamente electrice, electronice si electrocasnice, inclusiv surse de iluminat) si sustine consumul responsabil de energie. Desfasurat ca prima etapa in 2008, sub sloganul “Recicleaza! Acum ai cum!”, “Ziua Verde” a comunicat necesitatea reciclarii DEEE si a implementat solutii concrete de colectare, “Colturile Verzi”.

Pentru informati suplimentare, va rugam contactati Free Communication la telefon 021.207.47.40, persoana de contact Daniel Amzar (, tel. 0752.111.728) sau Iulia Goaga (, tel 0752.111.726).
www.ziuaverde.com

centrul ceh, deee, ziua verde

Potrivit aceluiaşi institut, în Germania, 214.000 de persoane lucrează în domeniul energiilor regenerabile, din care 64.000 în sectorul energiei eoliene, în Danemarca erau 20.000 de angajaţi în sectorul eolian, iar în Spania - 35.000.

În plus, introducerea din 2018 a unui standard de eficienţă privind consumul maşinilor, de maximum 7 litri la 100 km (35 mpg), va crea 241.000 de slujbe noi în SUA, dintre care 23.900 în sectorul auto, care a fost grav afectat de criza economică actuală.

“E nevoie să trecem la revoluţia verde de la revoluţia industrială, inclusiv prin crearea de slujbe verzi. Toţi vrem să facem bani, însă trebuie să-i facem într-un mod care să nu dăuneze mediului. Iar pentru aceasta populaţia, ONG-urile, companiile, autorităţile trebuie să coopereze. Fiecare trebuie să înţeleagă că la nivel individual, dar şi la nivel global poate contribui la protejarea planetei”, a declarat, luni, preşedintele Earth Day Network, Kathleen Rogers.

Slujbele verzi necesită o calificare superioară, însă avantajează atât economia, cât şi angajaţii şi mediul înconjurător.

Membrii congresului american vor dezbate un proiect privind combaterea schimbărilor climatice propus de administraţia Obama prin care se are în vedere, printre altele, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020 (raportat la 2005), apoi cu 42% în 2030 şi 83% în 2050.

Sursa: NewsIn

locuri de munca verzi, statele unite, surse regenerabile

MAGAZINE
„Bio Logistic va comercializa la nivelul întregii ţări toată gama de produse alimentare bio, de la produse uscate şi proaspete, la cosmetice, detergenţi şi, în curând, legume şi fructe proaspete”, a anunţat Oneţiu. Produsele ecologice ale celor doi distribuitori vor fi comercializate sub un brand unic, „Bio All Green”, care timp de un an va purta semnul „garantat de Natura Land”.

La ora actuală noua companie deţine trei magazine eco proprii, din care două de tip „shop in shop” în Capitală („standurile” BioMarkt von Gustav din G’market Plaza Romania şi G’market Bucureşti Mall) şi unul în Timişoara. „Distribuim produsele noastre în peste 120 de magazine mici din toată ţara şi vrem să livrăm şi în franciză din 2010″, a declarat Radu Panait, director general Natura Land şi directorul de dezvoltare al noii companii.

Produsele distribuite de Bio Logistic provin în proporţie de 80% din import. „Vrem să creştem procentul produselor bio româneşti la un nivel de până la 30% în 2009 prin încheierea unui număr mai mare de contracte cu producătorii autohtoni. Estimez că peste 2-3 ani vom avea mai multe produse româneşti în portofoliu. Deocamdată nu avem procesatori în domeniu, deşi exportăm materie primă pentru produse bio şi pe care ulterior o importăm sub forma unor produse finite, dar la preţuri de trei ori mai mari”, a explicat Panait.

El a precizat că produsele ecologice s-au scumpit în acest an cu circa 20%, în principal pe fondul devalorizării leului în raport cu euro. Însă pentru finele lui 2009 estimează o uşoară ieftinire, criza afectând într-o măsură mai mică acest sector.

„Pe anumite segmente criza va afecta şi sectorul bio, deşi avem deja o piaţă formată. Vom avea de suferit în sensul că românii care preferă produsele bio nu vor mai putea cumpăra să zicem 10 produse pe lună, ci doar şase”, a explicat Panait.

Sursa: Jurnalul National

bio markt, magazine ecologice, natura land, produse ecologice

GreenWEEE International Buzău este prima unitate care abordează integrat procesul de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţa românească, asigurând toate etapele de defabricare şi tratare a acestora. Este primul proiect privat de o asemenea anvergură de pe piaţa locală şi, totodată, cel mai mare din Europa de Sud-Est.

Fabrica are o capacitate de procesare de peste 50.000 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice pe an. Cifra de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare se situează între 1 şi 2 milioane de euro.

“GreenWEEE poate asigura reciclarea a 50.000 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice pe an, ceea ce reprezintă de trei ori mai mult decât cantitatea colectată în România în 2008. Echipamentele cu care operăm garantează siguranţa procesului de reciclare din perspectiva poluării, în momentul de faţă, de pildă, noi fiind singurii din România care putem trata corespunzător echipamentele de răcire pe bază de freoni. Nu în ultimul rând, GreenWEEE aduce pe piaţa locală un nou model de business prin care deşeurile se transformă în materii prime secundare şi se vor reintegra în procesul de producţie”, a spus Marius Costache, Director General GreenWEEE International SA Buzău.

GreenWEEE International poate recicla în prezent nouă din cele zece categorii de DEEE menţionate în legislaţie: aparate de uz casnic de mari dimensiuni, aparate de uz casnic de mici dimensiuni, echipamente informatice şi de telecomunicaţii, echipamente de larg consum, unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni), jucării, echipamente sportive şi de agrement, dispozitive medicale (cu excepţia produselor implantate şi infectate), instrumente de supraveghere şi control, distribuitoare automate. Pentru cea de-a zecea categorie, şi anume echipamentele de iluminat, GreenWEEE va instala echipamentele de tratare începând din 2010.

Investiţia s-a ridicat la 10 milioane de euro şi a constat din achiziţia terenului, construcţia fabricii şi utilarea acesteia cu echipamente de ultimă generaţie din Germania, Suedia şi Taiwan. Grupul de investitori este alcătuit din SC Romcarbon SA Buzău (72%), două fonduri de investiţii elveţiene (18%) şi un investitor privat (10%).

GreenWEEE International SA face parte din Grupul de firme Romcarbon, cu sediul central în Buzău şi prezenţă regională cu 12 unităţi. Grupul derulează activităţi în industria chimică şi de reciclare şi are puncte de lucru operaţionale în România (Arad, Bucureşti, Iaşi, Corabia, Buzău), Ucraina (Odessa), Serbia (Novi Sad), Macedonia (Skopje) şi Grecia (Thessalonik). În prezent, Grupul Romcarbon are peste 2.000 de angajaţi.

În România, pe lângă GreenWEEE International, grupul include alte două unităţi în domeniul reciclării – GreenTech, prima unitate de reciclare a buteliilor PET şi a recipienţilor din plastic, şi GreenFiber, producţie de fibre sintetice poliesterice din fulgi de PET – precum şi propria reţea de colectare, cu 150 de puncte de lucru în întreaga ţară. Cifra de afaceri realizată de cele două unităţi ale Grupului în România a fost de 85 de milioane de euro în 2008.

Sursa: NewsIn

Buzau, deseuri electrice, fabrica, GreenWEEE

Un exemplu este programul pilot lansat de Institutul Levin, din cadrul Universităţii din New York, prin care foşti angajaţi în domeniul financiar fac practică în companii start-up. Deşi nu le garantează un loc de muncă, ei au astfel acces la un nou sector al economiei.

„Noile firme se vor forma pe cenuşea celor vechi. Înainte resursele umane se duceau în sectorul financiar. Acum există oportunitatea de a transfera talentul în alte sectoare precum cel digital sau cel al ecologiei”, explică co-directorul programului Tom Moebus, citat de BBC .

Tinerii absolvenţi îşi regândesc şi ei viitoarea carieră, după ce mirajul câştigului rapid al Wall-Street-ului s-a mai diminuat. Organizaţiile non-guvernamentale şi de voluntariat sunt din ce în ce mai căutate de tinerii la început de drum.

„A fost foarte greu pentru oameni să găsească de lucru în ultima vreme, mai ales în acelaşi domeniu în care activau înainte de criză. Este timpul pentru o tranziţie către industriile în creştere”, explică Nick Goddard, un tânăr licenţiat în mecanică care şi-a pierdut jobul de programator.

Potrivit estimărilor, până la sfârşitul acestui an New Yorkul va pierde aproximativ 65.000 de locuri de muncă în domeniul financiar.

Sursa: Adevarul

energii alternative, new york, someri, wall street

Slow Food Brasov a organizat saptamana trecuta prima edite a Targului de produse traditionale. Aceasta este o piata volanta unde toate produsele sunt vandute chiar de catre producatori, fara a exista intermediari. La prima editie peste 4.000 de brasoveni si turisti au trecut prin curtea Bibliotecii Judetene din Brasov de unde si-au cumparat produse pentru Pasti realizate dupa retete si cu metode traditonale.

Ca urmare a cererii foarte mari din partea cumparatorilor, Slow Food Brasov, impreuna cu partenerii sai la acest eveniment (Inside Communication, Primaria Brasov, Consiliul Local Brasov, Biblioteca Judeteana “George Baritiu” Brasov si Consiliul Judetean Brasov) au decis sa organizeze Targul de produse traditionale si cu ocazia Zilelor Brasovului, sambata, 25 aprilie si duminica, 26 aprilie 2009, intre orele 10,00-16,00.

Targul din acest week-end va avea o diversitate mai mare de producatori. Pentru aceasta Slow Food Brasov a contactat deja producatori din Brasov, Harghita si Maramures care isi vor vinde produsele la targul din curtea Bibiotecii Judetene “George Baritiu”.

Din Mesendorf (jud. Brasov) vom putea degusta si cumpara branza mozzarella de bivolita facuta in Romania dupa reteta traditionala italiana. Este vorba de initiativa unui grup de entuziasti crescatori de bivolite care vor sa reintroduca acest animal odinioara foarte popular in zona Rupea si Fagaras.

Din Harghita am invitat un producator de branzeturi si lactate din lapte de vaca. Veti putea degusta unele dintre cele mai bune cascavaluri romanesti, precum si iaurturi 100% naturale.

Maramuresul va fi reprezentat de un mic grup de producatori traditionali. Acestia vor vinde produse certificate ecologic (miere, legume, cascaval si telemea), dar si produse din carne tipic maramuresene (carnati de casa, jambon, caltabosi sau toba), paine si taitei de casa.

De asemenea, Slow Food Brasov va invita de fiecare data, cu statut de invitati speciali, si reprezentanti ai unor mici producatori din afara Romaniei. Daca la prima editie invitatul special a reprezentat producatori de mezeluri, branzeturi si aperitive italienesti, pentru urmatoarea editie vom putea aprecia si dulciuri traditionale siciliene.

Piata va urma intotdeauna principiul de baza Slow Food, adica: BUN, CURAT, CINSTIT.

Slow Food Brasov a ales cu rigurozitate maxima producatorii care vor participa la acest targ. De-a lungul procesului de selectie ei au trebuit sa faca dovada ca alimentele comercializate de ei sunt realizate folosindu-se doar produse 100% naturale, fara adaosuri si aditivi artificiali. De asemenea, un alt aspect important urmarit de Slow Food Brasov a fost igiena: toti producatorii care participa la acest targ, au fost prealabil verificati si instruiti, atat de catre o comisie a Slow Food Brasov, cat si de catre specialisti ai Directiei Sanitar-Veterinare Brasov.

Slow Food este o organizatie internationala non-profit care se opune efectelor degradante ale culturii fast-food si care incurajeaza micii producatori, promoveaza traditiile gastronomice si produsele locale prin programe de educare a gustului. Slow Food a inceput in 1986 in Italia si s-a extins rapid in intreaga lume, inclusiv in Romania. Astazi sunt peste 100.000 de membri Slow Food in mai mult de 1.000 de convivium-uri din intreaga lume.

Slow Food Brasov a fost lansat oficial in luna ianuarie a acestui an. Membrii fondatori sunt un grup de entuziasti sustinatori ai traditiilor culinare romanesti. Scopul Slow Food Brasov este organizarea unei serii de actiuni care sa ofere publicului local placerea de a redescoperi produse al caror gust l-am uitat, precum si de a promova in randul membrilor si simpatizantilor Slow Food International produse si traditii culinare romanesti.

produse certificate ecologic, produse traditionale, Zilele Brasovului

Programul de certificare oferă turiştilor certitudinea că produsul turistic pe care îl cumpără este de bună calitate şi contribuie la conservarea naturii şi a dezvoltării durabile a comunităţilor din zona de desfăşurare a programului.

Cine se poate certifica: spaţiile de cazare (pensiuni cu maxim 25 de camere), programele turistice oferite de tur-operatori (cel puţin o zi, maxim 15 participanţi) şi destinaţiile turistice (zone ce oferă, promovează şi coordonează produse şi servicii ecoturistice într-un mod unitar).

Produsele certificate ecoturistic se află pe piaţa produselor turistice încă din 2006. Până în prezent au fost certificate 17 produse (pensiuni şi pachete de servicii/tur) în cadrul sistemului de certificare „Eco-România”. Acestea sunt disponibile în diverse zone din ţară: Retezat, Apuseni, Piatra Craiului, Sibiu, Braşov, Satele Săseşti, Delta Dunării.

„În Europa există sisteme de certificare asemănătoare doar în Suedia şi Norvegia, şi acest fapt plasează produsele de ecoturism certificate în România pe o poziţie unică pe piaţa europeană”, declară Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România. AER a promovat produsele certificate în ultimii doi ani la 17 târguri internaţionale de turism: Londra, Berlin, Viena, Stüttgart, München şi Utrecht.

Sistemul de certificare „Eco-România“ oferă o varietate largă de beneficii atât celor care desfăşoară activităţi turistice, cât şi turiştilor, şi nu în ultimul rând naturii României. Pentru operatorii în ecoturism este o metodă simplă de recunoaştere a calităţii serviciilor lor şi o oportunitate de a promova produsele/serviciile ca produse ”eco”. Pentru consumatorii de ecoturism, certificarea reprezintă o garanţie că produsele alese oferă servicii de calitate şi experienţe în mijlocul naturii într-un mod care nu are impact asupra locului, naturii şi culturii.

Valabilitatea unui certificat în ecoturism este 3 ani. Sistemul nu are caracter obligatoriu, el bazându-se pe participarea voluntară din partea beneficiarilor săi.

Eco Romania, produse certificate ecoturistic, servicii ecoturism

Spre deosebire de progresul menţionat mai sus, politicile de mediu în alte domenii cum ar fi managementul deşeurilor nu au dus la realizări de ansamblu semnificative din punctul de vedere al utilizării reduse a resurselor naturale, reflectând faptul că aici progresul este mai strâns legat de dezvoltarea generală economică şi socială. Tranziţia economică şi socială accentuată de la începerea procesului pan-european a condus la îmbunătăţiri ale mediului în unele zone şi la degradare în altele. Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a cunoscut schimbări substanţiale din punct de vedere economic în Europa. În condiţiile creşterii economice constante de-a lungul celei mai mari părţi din perioadă, Europa de Vest a continuat să se deplaseze de la o bază agricolă şi de producţie spre o societate orientată mai mult spre servicii.

Europa Centrală şi de Est a cunoscut tranziţia spre o economie de piaţă, dublată de procesul politic de aderare la Uniunea Europeană. În cele doisprezece ţări din Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală (EECAC) a existat o tranziţie mai lentă spre economia de piaţă dar, cu toate acestea, au existat desprinderi radicale de economiile centralizate anterioare.

Aceste dezvoltări au condus la reduceri de ansamblu ale emisiilor de gaze de seră, iar în Europa Centrală şi de Est şi în EECAC acestea au diminuat presiunea asupra resurselor de apă cauzată de agricultură şi industrie şi au redus emisiile provenite din agricultură la nivelul solului şi al aerului. În Europa Centrală şi de Est şi în EECAC, restructurarea economică a fost de asemenea forţa motrice majoră din spatele reducerilor care s-au observat la emisiile de poluanţi ai aerului.

Sub aspect negativ, abandonarea terenului cauzată de restructurarea economică în Europa Centrală şi de Est şi în EECAC ameninţă biodiversitatea. În plus, dezvoltarea economică transformă realizarea obiectivelor individuale care presupun diviziunea sarcinilor în ceea ce priveşte emisiile de gaze de seră într-o provocare pentru multe ţări vest-europene. Dezvoltarea urbană şi infrastructura de transport îşi pun amprenta asupra solului şi fragmentează habitatele în multe locuri de-a lungul regiunii. Pescuitul excesiv ameninţă resursele maritime naturale. Deoarece dezvoltările în aceste domenii sunt în principal determinate de situaţia economică generală şi de dezvoltările aferente din sectoarele economice cum ar fi transportul, energia şi agricultura, o mare parte din progresul înregistrat este puţin probabil să fie susţinut în faţa creşterii economice continue şi reînnoite, în timp ce este probabil ca multe dintre efectele negative să devină mai acerbe. Această tendinţă este deja evidentă în domeniul transportului. Implementarea unor demersuri integrate politicii trebuie accelerată, dacă Europa trebuie să asigure o protecţie corespunzătoare a mediului şi să îşi îndeplinească aspiraţiile în domeniul integrării sectoriale şi dezvoltării durabile.

Tabloul global în materie de integrare sectorială pune în evidenţă o activitate sporită în dezvoltarea cadrelor de politică necesare, în special în majoritatea ţărilor UE, dar înregistrează o creştere şi în multe dintre ţările în curs de integrare în UE şi în ţările EECAC. Cu toate acestea, până la ora actuală s-a înregistrat doar un progres limitat în dezvoltarea şi implementarea de iniţiative concrete şi numai în câteva cazuri a existat o delimitare semnificativă a creşterii economice de presiunile de mediu asociate. În anumite zone se plasează în continuare un accent puternic pe folosirea instrumentelor tradiţionale de reglementare pentru a trata problemele de mediu. Efectele asupra mediului cauzate de dezvoltările economice şi tiparele generale de producţie şi consum sunt în mod tipic neluate în considerare. Alte instrumente, cum ar fi instrumentele economice şi acordurile voluntare, care reprezintă instrumente mai adecvate pentru tratarea unor astfel de efecte sunt dezvoltate în UE, dar încă nu au fost utilizate deloc pe scară largă în regiunea europeană. Aşa cum s-a menţionat deja la Conferinţa Ministerială Paneuropeană de la Sofia din anul 1995, întreaga regiune europeană este angajată în promovarea unei tranziţii spre o dezvoltare durabilă. Summit-ul Mondial de Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg a amplificat această provocare. A fost pus în evidenţă rolul Europei de iniţiator al câtorva dintre problemele mondiale de mediu. Prin urmare, dacă există voinţă politică, cooperarea europeană poate juca un rol major în realizarea unui progres global spre durabilitate. Pentru tranziţia spre o dezvoltare durabilă, va fi indispensabilă o balanţă mai echilibrată de acţiune politică între măsurile reglementare de abordare a problemelor specifice de mediu şi folosirea instrumentelor economice şi de alt tip pentru abordarea efectelor de mediu ale activităţilor de sector. În final, este important să nu uităm faptul că tranziţia spre dezvoltarea durabilă necesită acţiune la toate nivelele, local, regional, naţional şi internaţional. Totuşi, aceste nivele adesea pot doar să creeze condiţiile preliminare pentru progres, adevăratele soluţii trebuie găsite pe plan local, acolo unde problemele şi conflictele sunt frecvente şi mai evidente. Înţelegerea, sprijinul şi implicarea puternică pe plan local şi regional, la nivel guvernamental, de afaceri, la nivelul societăţii civile şi al acţiunii individuale sunt prin urmare de o importanţă fundamentală pentru realizarea dezvoltării durabile.

O întrebare frecventa a Uniunii Europene este daca reducem cu adevarat cantitatile de deseuri municipale. Generarea deseurilor municipale in Europa de vest continua sa creasca iar in Europa Centrala si de Est este stabila. Targheturile Uniunii Europene de a reduce cantitatea de deseuri menajere la 300kg/locuitor/an pana in anul 2000 nu au fost atinse, acum stabilindu-se alte targheturi.

Unul dintre targheturile celei de a cincea Actiuni de Mediu a fost sa se reduca cantitatea de deseuri la 300kg/loc/an pana in anul 2000, nivelul de referinta fiind anul 1985, dar nu a fost atins. Indicatorii (figura 1) arata ca aceste targheturi sunt departe de a fi realizate. Aceste targheturi nu au mai fost repetate in al 6-lea Plan de Actiune a Mediului.

Media deseurilor municipale generate pe cap de locuitor in vestul europei este de 500kg. Deseurile municipale generate in Europa Centrala si de Est sunt mai mici decât in Europa de vest si generarera acestora are o tendinta de scadere. Aceasta diferenta se datoreaza consumului diferit de produse generatoare de deseuri in tarile in curs de dezvoltare. Totusi in aceste tari sistemele de colectie a desurilor cat si depozitare lor trebuiesc inbunatatite semnificativ.

Deseurile municipale se refera la deseurile colectate de municipalite sau firme colaboratoare cu aceasta, principala componenta fiind deseurile menajere, dar si deseurile provenite de la birouri, cladiri, institutii, magazine si intreprinderi mici sunt incluse tot in categoria deseurilor municipale.

Deseurile reprezinta o pierdere enorma a resurselor sub forma atat de materiale cat si de energie. Cantitate totala de deseuri poate fi interpretata sa vedem cat de eficienti suntem noi ca societate, in relatie cu consumul de resurse naturale si operatiile de tratare a deseurilor.

Deseurile municipale sunt in prezent cei mai buni indicatori pentru descrierea generala a cresterii si tratarii deseurilor in tarile europene. Deseurile municipale constituie numai 15% din totalul deseurilor generate, dar datorita caracteristicilor si raspandirii lor managementul acestora este complicat. Deseurile municipale contin multe materiale reciclabile care pot fi un beneficiu pentru mediu.

Ce doreste Uniunea Europeana:

- O eficienta mai buna a utilizarii resurselor si un mai bun management al deseurilor. Decupland utilizarea resurselor si generarea deseurilor de cresterea economica si presupunand ca consumul resurselor regenerabile si a celor neregenerabile nu depasesc capacitaea mediului.

- Reducerea semnificativa a volumului deseurilor generate prin initiative de prevenire si minimizare a deseurilor, o eficienta mai buna a utilizarii resurselor si o schimbare a tiparelor de productie si consum.

- Reducerea semnificativa a cantitatii de deseuri care se depoziteaza in gropi de gunoi si reducerea cantitatii de deseuri periculoase care conduce la prevenirea cresterii poluarii apei, a solului si previne cresterea emisiilor poluante din aer.

- Incurajarea reutilizarii, recuperarii si reciclarii.

-“Unde producerea deseurilor este inevitabila trebuie incurajata reciclarea si reutilizarea” Strategia Uniunii Europe in domeniu deseurilor (Rezolutia de la 7 Mai 1990)

-“Avem un potential foarte mare de reducere si recuperare a deseurilor municipale intr-un mod mult mai viabil, pentru care trebuiesc stabilite noi targhet-uri” (COM(96)399.

Datorita diferitelor definitii a conceptului de deseuri municipale si a faptului ca unele tari au raportat date a deseurilor municipale si altele date ale deseurilor menajere, datele nu pot fi comparate intre tarile Uniunii Europene. Astfel, Finlanda, Grecia, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Spania si Suedia nu au inclus deseurile voluminoase ca parte a deseurilor municipale si foarte des nu au fost incluse nici date asupra cantitatilor de deseuri provenite din alimentatie si a celor din gradini. Tarile din sudul europei in general includ foarte putine tipuri de deseuri in categoria deseuriilor municipale. Termenul de “deseuri menajere si deseuri din activitati comerciale” este o incercare de identificare mai usoara a partilor componente din deseurile municipale

Deseurile municipale sunt definite de Articolul 2 (b) a directivei lanfill: “Deseuri municipale inseamna deseurile menajere, ca si alte deseuri cu compozitie similara cu a deseurilor menajere”

Deseurile biodegradabile sunt definite in Articolul 2 (m) a directivei landfill: Deseurile biodegradabile sunt toate deseurile capabile sa de descompuna aerobic si anaerobic, cum ar fi deseurile din gradini si a celor alimentare, a hartiei si cartonului.

Nu exista o definitie exacta a deseurilor municipale biodegradabile, dar combinand cele doua definitii de mai sus rezulta urmatoarea definitie: “Deseurile municipale biodegradabile” reprezinta deseurile menajere, cat si alte deseuri biodegradabile, care datorita compozitie lor sunt similare cu deseurile menajere.

Cantitatile de deseuri menajere din tarile member ale UE nu pot fi comparate datorita faptului ca unele tari nu dau suficiente informatii despre toate categoriile de deseuri incluse in categoria deseurilor menajere.

Cantitatile totale de deseuri municipale nu pot fi comparate intre tarile member ale UE datorita tipurilor si metodelor diferite de colectare a municipalitatilor. Datele si informatiile despre deseurile municipale sunt incomparabile prin natural lor.

Situatia actuala a managementului deşeurilor in Europa

Una din marile provocari ale managementului deseurilor este cresterea generarii de deseuri care transmite o presiune mai mare asupra tratarii deseurilor si face mai dificila cresterea ratei de reciclare si reducerea celei de depozitare.

Este clar că creşterea cantităţii de deşeuri este greu de evitat intr-o perioada cu o creştere economica semnificativa. Un bun exemplu este România care are o creştere a produsului intern brut de 6-7% pe an fata de media Uniunii Europene de 2-3%. Acest lucru se vede in cantităţile de deşeuri generate pe cap de locuitor in România fiind comparabile cu tarile mult mai dezvoltate din vestul Europei.

Cantităţile totale de deşeuri rămân în creştere în majoritatea ţărilor europene. Cantităţile de deşeuri municipale produse continua sa crească, iar cantităţile de deşeuri periculoase se menţin la acelaşi nivel.

Depozitarea, de cele mai multe ori in locuri improprii, este si azi principala obţine pentru deşeurile municipale cu toate ca Uniunea europeana încearcă ca pana in anul 2020 sa reducă la 35% depozitare deşeurilor in gropi de gunoi si acelea sa fie ecologice.

Reciclarea deşeurilor este in creştere in Europa Occidentala, in timp ce in tarile din Europa Centrala si de Est au încă rate foarte scăzute de reciclare, cum este si cazul României.

Colectarea separata facilitează reutilizarea şi reciclarea deşeurile dar, din păcate, in foarte puţine ţări aceasta modalitate de colectare a dat rezultate. In majoritatea tarilor europene se practica acelaşi tip de colectare ca şi in România si anume colectare nesortata a deşeurilor. In unele ţari acestea trec printr-o instalaţie de sortare, după care are loc valorificarea părţilor utile.

Actiuni necesare pentru reducerea cantităţii de deşeuri:

- Un pachet integrat de măsuri;

- Programe de educaţie publică;

- Un nivel ridicat de colectare separată;

- Instrumente financiare de încurajare a colectării separate şi descurajarea depozitarii;

- Încurajarea reutilizării şi reciclării deşeurilor

depozitarea deseurilor, managementul deseurilor, reciclare, resurse naturale

“Scopul acestui proiect este modernizarea administraţiei publice centrale, din punct de vedere al achiziţionării de produse, servicii şi lucrări, pentru a include criterii ecologice în documentaţia de atribuire, reducând astfel impactul asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. Proiectul se adresează specialiştilor în achiziţii publice din administraţia publică centrală”, se mai arată în comunicat.

La sfârşitul acestuia vor fi formaţi şi certificaţi 40 de achizitori publici în domeniul achiziţiilor publice ecologice.

Achizitorii vor învăţa cum să introducă criterii ecologice în caietele de sarcini atunci când se fac licitaţii de bunuri, servicii şi lucrări. Cursurile se vor desfăşura după modelul “formare de formatori”, pentru ca achizitorii instruiţi în cadrul acestor module să aibă oportunitatea de a instrui alţi colegi de branşă în domeniul achiziţiilor ecologice.

De asemenea, proiectul va avea in vedere elaborarea unui Ghid pentru susţinerea de sesiuni de training în domeniul achiziţiilor publice ecologice şi a unei Reţele a achizitorilor publici specializată în domeniul achiziţiilor publice ecologice.

Sursa: NewsIn

achizitii ecologice, ministerul mediului